Un studiu global evidenţiază avantajele economice ale „oraşelor fără numerar”

Adoptarea pe scară mai largă a plăţilor electronice, cum ar fi cardurile şi plăţile mobile, ar putea genera un beneficiu net total de până la 470 miliarde de dolari pe an în 100 dintre marile orașe ale lumii, inclusiv Bucureștiul, incluse într-un studiu care a analizat impactul economic al unei utilizări mai frecvente a plăţilor digitale realizat de Roubini ThoughtLab şi comandat de Visa. Beneficiul net total este echivalentul a 3% din media PIB-ului pentru aceste oraşe.

„Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” este un studiu unic ce cuantifică beneficiile nete potenţiale de care se pot bucura oraşele care trec la un „nivel realizabil de eliminare a numerarului” – definit drept trecerea întregii populaţii a unui oraş la utilizarea plăţilor digitale într-o măsură egală cu cea a primilor 10% dintre utilizatorii actuali din oraşul respectiv. Studiul nu analizează ideea de eliminare a numerarului, ci urmăreşte mai degrabă cuantificarea potenţialelor beneficii şi costuri ale creşterii semnificative a gradului de utilizare a plăţilor digitale.

Studiul estimează beneficiile imediate şi pe termen lung ale reducerii dependenţei de numerar pentru trei grupuri principale –consumatori, companii şi autorităţi publice. Conform studiului, aceste beneficii ar putea consta în beneficii directe nete combinate de aproximativ 470 miliarde de dolari în cele 100 de oraşe analizate:

• Consumatorii din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 28 miliarde de dolari pe an sub formă de beneficii directe nete estimate. Acest impact ar proveni de la factori care includ economisirea unui număr de până la 3,2 miliarde de ore alocate în prezent tranzacţiilor bancare, comerciale şi de tranzit, la care se adaugă o scădere a infracţionalităţii legate de numerar.

• Companiile din cele 100 de oraşe ar putea obţine peste 312 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Acest impact s-ar datora unor factori precum economisirea unui număr de până la 3,1 miliarde de ore de timpul alocat procesării plăţilor primite şi făcute şi o creştere a veniturilor din vânzări generată de extinderea bazelor de clienţi on-line şi în magazinele fizice. De asemenea, studiul a constatat că la acceptarea numerarului şi a cecurilor, companiile suportă costuri de 7,1 cenţi la fiecare dolar primit, comparativ cu 5 cenţi la fiecare dolar încasat din surse digitale.

• Autorităţile publice din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 130 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Impactul s-ar datora factorilor precum creşterea veniturilor din impozite şi taxe, o mai mare creştere economică, economii de costuri prin eficientizarea administrativă şi reducerea costurilor aferente proceselor penale datorită reducerii infracţionalităţii legate de numerar.

„Studiul demonstrează avantajul considerabil de care beneficiază consumatorii, companiile şi autorităţile publice pe măsură ce oraşele se îndreaptă spre o adoptare pe scară tot mai largă a plăţilor digitale,” a declarat Ellen Richey, vice-preşedinte şi director administrare riscuri în cadrul Visa. „Societăţile care înlocuiesc numerarul cu plăţi digitale se bucură de avantajele oferite de o creştere economică mai rapidă, de scăderea infracţionalităţii, de crearea mai multor locuri de muncă, de salarii mai mari şi o productivitate a muncii crescută.”

Odată cu utilizarea tot mai frecventă a plăţilor digitale în marile oraşe, efectele pozitive se pot extinde dincolo de avantajele financiare pentru consumatori, companii şi autorităţi publice. Trecerea la plăţile digitale poate avea şi un rol de catalizator asupra economiei generale a oraşului, inclusiv asupra creşterii PIB-ului, a gradului de angajare a forţei de muncă, a salariilor şi a productivităţii.

„Utilizarea tehnologiilor digitale – de la telefoane inteligente şi dispozitive wearable la inteligenţă artificială şi maşini autonome – transformă rapid modul în care locuitorii oraşelor îşi fac cumpărăturile, călătoresc şi trăiesc,” a declarat Lou Celi, Director, Roubini ThoughtLab. „Fără o bază solidă pentru plăţile electronice, marile oraşe nu vor putea profita pe deplin de viitorul lor digital, conform analizei noastre.”

„Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” oferă factorilor de decizie 61 de recomandări privind modul în care pot contribui la eficientizarea marilor oraşe printr-o adoptare pe scară mai largă a plăţilor digitale. Recomandările includ participarea la programe de educaţie financiară pentru a stimula includerea persoanelor nebancarizate în sistemul bancar, oferirea de stimulente pentru încurajarea inovaţiei axate pe extinderea noilor tehnologii de plată, implementarea sistemelor de plată sigure, cu circuit deschis în toate reţelele de transport şi multe altele.

Visa şi Roubini Thoughtlab au creat un instrument de vizualizare a datelor online care însoţeşte studiul „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale.” Cu ajutorul instrumentului de vizualizare a datelor, utilizatorii pot creşte sau descreşte gradul utilizării digitale în fiecare dintre cele 100 de oraşe incluse în studiu pentru a explora mai amănunţit beneficiile unei lumi mai puţin dependente de numerar. Accesaţi instrumentul de vizualizare a datelor online şi descărcaţi raportul de la adresa: www.visa.com/cashlesscities.

Beneficiile estimate pentru București

Companiile, autoritățile publice și consumatorii din București ar obține beneficii nete de 400 milioane de dolari (peste 1,5 mld. lei) anual prin creșterea cu zece puncte procentuale a ponderii tranzacțiilor electronice în totalul plăților realizate în capitală.

Beneficiile totale estimate ar urca la aproape 1,7 miliarde de dolari (6,5 miliarde de lei) pe an dacă Bucureștiul ar atinge nivelul maxim realizabil de eliminare a numerarului, respectiv ca 95% dintre plăți să fie efectuate prin mijloace electronice. Aproximativ 50% dintre plățile totale efectuate în București în prezent sunt fără numerar, iar în cazul celor mai activi 10% dintre utilizatorii de plăți digitale procentul urcă la 95%. Beneficiile estimate pentru companii se ridică la 900 mil. dolari, cele pentru autorități la peste 600 mil. dolari, iar cele pentru consumatori la aproape 100 mil. dolari.

METODOLOGIE

Roubini Thoughtlab, o importantă companie de cercetare bazată pe date economice şi probe, a inclus în studiu 3.000 de consumatori şi 900 de companii din şase oraşe (Tokyo, Chicago, Stockholm, Sao Paolo, Bangkok şi Lagos) aflate în anul 2016 în etape diferite de maturitate în ceea ce priveşte plăţile digitale. Aceste analize au evaluat utilizarea, acceptarea şi impactul cost-beneficii al banilor fizici şi digitali. În continuare, cercetătorii au folosit date economice şi demografice specifice pentru a extrapola rezultatele acestui studiu la alte 94 de oraşe din lume în vederea evaluării impactului net al trecerii către o economie fără numerar pentru consumatorii şi companiile din fiecare oraş. Folosind şi alte surse, studiul a reuşit să identifice şi impactul estimat asupra autorităţilor publice. Cercetătorii au apelat la Banca Mondială, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică precum şi la alte surse de date secundare recunoscute pentru a multiplica rezultatele studiului şi a formula constatările generale. Un model economic utilizat de diverse bănci centrale şi alte instituţii – Model Econometric Global al Institutului Naţional (NiGEM) – a fost aplicat în vederea estimării impacturilor „catalizatoare” (creşterea economică, productivitatea, gradul de angajare a forţei de muncă şi salariile) pe care o trecere la plăţile digitale le-ar putea avea asupra fiecăruia dintre cele 100 de oraşe analizate. Visa a comandat studiul, iar Roubini Thoughtlab a realizat cercetările, a gestionat cercetarea şi a elaborat analiza în mod independent.